Piramida din La Venta
Un mister similar este “piramida” din insula La Venta. Acest monument straniu, descoperit in 1925, dar degajat complet abia in 1968, se prezinta sub forma unui con ascutit, brazdat de zece santuri adanci, plasate la intervale regulate si avand peretii taluzati, cu margini proeminente, ca niste nervuri. ”Piramida “este facuta din pamant batatorit, acoperind straturi de argila. Inaltimea este de 34 m, diametrul de 140 m si masa de circa 99.000 metri cubi. Dimensiunile sunt modeste fata de piramida Soarelui de la Teotihuacan, dar impresionante pentru o constructie din mijlocul junglei. Piramida aceasta este unica in amabele Americi. Sugereaza, cu aspectul ei de vulcan brazdat de albiile lavei, o singura ipoteza: a fost ridicata pentru imblanzirea unei divinitati a Pamantului, asociata de olmeci cu eruptiile vulcanice si cutremurele.
Un mister similar este “piramida” din insula La Venta. Acest monument straniu, descoperit in 1925, dar degajat complet abia in 1968, se prezinta sub forma unui con ascutit, brazdat de zece santuri adanci, plasate la intervale regulate si avand peretii taluzati, cu margini proeminente, ca niste nervuri. ”Piramida “este facuta din pamant batatorit, acoperind straturi de argila. Inaltimea este de 34 m, diametrul de 140 m si masa de circa 99.000 metri cubi. Dimensiunile sunt modeste fata de piramida Soarelui de la Teotihuacan, dar impresionante pentru o constructie din mijlocul junglei. Piramida aceasta este unica in amabele Americi. Sugereaza, cu aspectul ei de vulcan brazdat de albiile lavei, o singura ipoteza: a fost ridicata pentru imblanzirea unei divinitati a Pamantului, asociata de olmeci cu eruptiile vulcanice si cutremurele.
Mai interesant este faptul ca nu s-a putut gasi patria originara a olmecilor. Sunt o populatie de munteni, care au in schimb un respect deosebit pentru animalul care domina jungla:jaguarul.
Obsesia olmecilor privind aceasta fiara era atat de mare, incat mai mult de jumatate din sculpturile, basoreliefurile si desenele lor rupestre reprezinta jaguari, oameni cu trasaturi de feline, impreuna intre femei si jaguari etc. (se remarca faptul ca olmecii au introdus primii aceasta tema in Lumea Noua).
Obsesia olmecilor privind aceasta fiara era atat de mare, incat mai mult de jumatate din sculpturile, basoreliefurile si desenele lor rupestre reprezinta jaguari, oameni cu trasaturi de feline, impreuna intre femei si jaguari etc. (se remarca faptul ca olmecii au introdus primii aceasta tema in Lumea Noua).
Omul jaguar olmec
Lumea lor, insuficient cunoscuta, a trecut, se pare p rintr-o faza formativa (2500-1500 i.Chr), una de fixare a stilurilor si traditiilor (1500-1200 i.Chr), una clasica, de maxima inflorire si expansiune (1200-600 i.Chr) si a incetat sa mai existe prin anii 400 i.Chr. Marile centre de ceremonii, La Venta si San Lorenzo au fost parasite, aparent fara motiv si colbul uitarii s-a asternut peste ele. Apoi, prin anii 300 i.Chr, un val de ura si violenta distructiva s-a abatut asupra acestor asezari. Populatii necunoscute, poate mezoamericanii localnici, poate altii veniti din nord au depus un efort colosal de a sterge orice urma a civilizatiei olmece: zidurile au fost doborate, statuile si altarele sfaramate in bucati, s-a incercat pana si mutilarea capetelor colosale prin lovituri repetate cu blocuri de piatra, lasate sa cada asupra lor de la inaltime. Apoi totul a fost ingropat sub straturi groase de pamant. Unii arheologi au sugerat ca ar fi fost vorba de o revolta a populatiilor locale, obligate la munca de catre olmeci. Sapaturile anilor 70 au demonstrat ca asezarile au fost parasite inainte de furtuna devastatoare dintre secolele al III-lea si al II-lea i.Chr.
De ce si unde au plecat olmecii, de ce si cine le-a distrus orasele pustii, din cate grupari de populatii era compus intregul numit azi lumea olmeca si ce relatii se stabilisera intre aceste grupari, ce conflicte interne sau ce dusmani externi avea de infruntat aceasta lume, care-i erau scopurile, modul de viata, credintele, forma de organizare politica si sociala? Toate aceste probleme raman departe de a fi clarificate. Influenta acestei civilizatii asupra celor mezoamericane ulterioare (mayasa, tolteca, totonaca, azteca,etc) este de necontestat.
Totul se pare ca a aparut din senin. Tulburatoare sunt doua monumente reprezentand cate o dala de piatra sustinuta pe umeri de personaje masive, un fel de reluare a legendei lui Atlas. De fapt singura asemanare intre aceasta cultura si cele din Lumea Veche este imbracamintea “lejera” a femeilor care-si lasau sanii descoperiti la fel ca egiptencele si cretanele.
Sa fie oare civilizatia atlanta cea care a influentat decisiv olmecii (la fel ca si multe alte popoare)? Este o alta intrebare fara raspuns deocamdata. Asa cum spunea Georges-Louis de Buffon: ”Trebuie sa adunam fapte pentru a avea idei”.
De ce si unde au plecat olmecii, de ce si cine le-a distrus orasele pustii, din cate grupari de populatii era compus intregul numit azi lumea olmeca si ce relatii se stabilisera intre aceste grupari, ce conflicte interne sau ce dusmani externi avea de infruntat aceasta lume, care-i erau scopurile, modul de viata, credintele, forma de organizare politica si sociala? Toate aceste probleme raman departe de a fi clarificate. Influenta acestei civilizatii asupra celor mezoamericane ulterioare (mayasa, tolteca, totonaca, azteca,etc) este de necontestat.
Totul se pare ca a aparut din senin. Tulburatoare sunt doua monumente reprezentand cate o dala de piatra sustinuta pe umeri de personaje masive, un fel de reluare a legendei lui Atlas. De fapt singura asemanare intre aceasta cultura si cele din Lumea Veche este imbracamintea “lejera” a femeilor care-si lasau sanii descoperiti la fel ca egiptencele si cretanele.
Sa fie oare civilizatia atlanta cea care a influentat decisiv olmecii (la fel ca si multe alte popoare)? Este o alta intrebare fara raspuns deocamdata. Asa cum spunea Georges-Louis de Buffon: ”Trebuie sa adunam fapte pentru a avea idei”.
Pauline Zalitzki – om de stiinta recunoscut a afirmat despre descoperirile din lagul Cubei: "Atunci când am publicat prima veste de această constatare", a spus ea, "Universitatea din Veracruz a fost interesata de munca noastră și am înregistrat imagini ale acestor structuri pe fundul mării. In special Institutul de Antropologie a Universității. Ei făceau studii pe componente și ruine ale civilizatiei olmece.
"Când au văzut aceste imagini submarine au gasit multe asemanari cu ruinele găsite în săpăturile in site-urile olmece pe care Institutul le intreprinsese anterior.
"Olmecii și alte popoare indigene prezinta ca morfologie comuna, faptul ca au venit toate pe acest continent, acest cest lucru înseamnă ca provin din direcția Cuba și asta s-a intamplat dupa un cutremur foarte mare, în care țara lor s-a scufundat. Morfologii indică faptul că aceste popoare aparțin unor trei familii care au fost salvate. Una dintre aceste familii a venit pe coasta Veracruz, care se presupune că sunt olmecii. Alții au plecat in America Centrală și au călătorit până la coasta Pacificului, iar aceste familii a creat civilizația America așa cum o știm astăzi, pentru că au distribuit toate cunoștințele lor.
Atunci când acesti antropologi au vazut imagini subacvatice ale Atlantisului, și au văzut niște monoliți de piatră, un simbol, și inscripții, le-au identificat cu motivele olmece.
Olmecii provin din supravietuitorii Atlantidei, o cultură mult superioară, distrusa dupa inundațiile de la sfarsitul Erei Glaciare. Lumea a fost remodelata și o super-civilizatie distrusa si amintita de milenii numai in legende si intr-o referire in trecere a filozofului Platon.
Dar Atlantis a fost real, este real: oamenii de știință Paul Weinzweig si Pauline Zalitzki l-au găsit.
.jpg)
.jpg)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu