Artefacte misterioase gasite pe Terra de-a lungul timpului

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Printre amprentele misterioase pe care arheologii le-au gasit pe Terra se afla fosile “umane” aproape pretutindeni in lume cu care ne pun cu adevarat pe ganduri si ne lasa perplecsi. Iata o succinta lista, prezentanta cronologic, cu ceea ce consideram ca merita intr-adevar atentia dumneavoastra, a acestor descoperiri absolut stranii. 

1837: resturi de pigmei, chelete care masora 0,90 si 1,35m inhumate in cosciuge din lemn, au fost descoperite in Ohio in 1837. Alaturi de ele nu se afla insa niciun obiect pentru a permite datarea culturii acestor pigmei. Numarul lor i-a facut pe oamenii de stiinta sa considere ca trebuie sa fi apartinut locuitorilor unor aglomerari umane considerabile. 
1880: cranii umane cu coarne au fost gasite pe un pamant funerar din Sayr (Pennsylvania). In afara de acestea si de arcade sprancenate, aceste schelete poseda o anatomie normala. Dar marimea lor era dincolo de medie, adica aveau circa 2,10m. Cercetatorii cred ca au fost inhumati in jurul anului 1200 e.n. Aceasta descoperire este surprinzatoare. Unele dintre aceste oase au fost trimise la American Investigating Museum din Philadelphia. 
1888: cranii cu un rand dublu de dinti gasite intr-un teren funerar din Minnesota, au fost gasite sapte schelete care aveau un rand dublu de dinti la mandibulele superioare si inferioare, fruntea joasa si inclinata inapoi cu arcade mari proeminente. Ele au fost inhumati in pozitie asezata. 
1911: giganti roscati In Nevada, minerii au intreprins in 1911 exploatarea unor depozite bogate de guano in grota Lovelock. Rapid, ei au dat peste vestigii indiene si mai ales peste o mumie de 1,98 m inaltime, cu parul roscat. Legendele indienilor paiut vorbesc despre un trib de giganti roscati, numit Si-te-cah, candva dusmanii de moarte ai indienilor din regiune. In 1912, Universitatea Berkeley din California si Societatea de istorie a statului Nevada, au trimis un om de stiinta pentru a cerceta locul. Din nefericire, exploatarea de guano a bulversat totul si nu s-au putut recupera decat cateva obiecte. In cursul anilor urmatori, s-au descoperit alte fosile printre care femuri care au apartinut unor indivizi de cel putin 1,80 m, o marime remarcabila pentru epoca si loc. Antropologii admit ca indienii roscati au existat in Vestul american. In acelasi timp, in nicio parte nu se face mentionarea unui popor de giganti roscati. 
1921: la muzeul de istorie a Naturii din Londra se poate vedea un craniu de om de Neanderthal. Acest craniu vechi de peste 20.000 de ani, prezinta o rana stranie. Pe partea stanga, se zareste net o gaura rotunda si neteda. Netezimea ranii ne lasa sa credem ca ea a fost provocata de un proiectil cu o foarte mare viteza, cum ar face-o un glonte. In partea opusa a acestei rani, craniul este zdrobit ca si cum proiectilul ar fi iesit. Un expert in medicina legala din Berlin a estimat dupa examinare ca gaura era identica cu cea cauzata de un glonte. Acest craniu a fost descoperit la 18 m adancime in actuala Zambie. Descoperirea este cu atat mai stranie cu cat ea nu este unica. Craniul unui auroch, o specie de bou salbatic disparut de 17 secole, prezenta o gaura neteda de forma rotunjita, semanand de asemenea mai mult cu o rana de glont. Scheletul a fost descoperit in fosta U.R.S.S. Animalul a trait mai multi ani dupa ce a primit aceasta rana. 
1932: cautatorii de aur din Wyoming au descoperit mumia unei fiinte de 35 cm inaltime. Aceasta mumie este o dovada ca “micutii oamenii” in care credeau indienii nu era o simpla legenda. Dar, in 1979, mumia a fost studiata dupa radiografiile luate de dr. Gerge Gill, profesor de antropologie. Acest corp mic era, a concluzionat el, cel al unui copil sau fetus, apartinand poate unui trib de indieni preistorici. Probabil ca acesta a fost atins de anencefalie, o malformatie congenitala care explica proportiile sale adulte. 
1973: doua schelete de 100 de miloane de ani in statul american Utah, buldozerele au scos la lumina zilei doua schelete in perfecta stare. Ele au fost examinate de profesorul de antropologie J.P. Marwitt. In opinia sa, formatiunea in care au fost inhumate scheletele dateaza de cel putin 100 de milioane de ani. Oasele nu au fost nici sparte, nici deranjate si nu au fost transportate din acel loc de inundatii. Aparent, cele doua personaje au murit in acelasi loc unde s-au gasit scheletele lor. Avand un aspect relativ modern, fosilele nu au fost cele ale unor hominizi primitivi. Ceea ce este misterios in aceasta poveste este ca osemintele au fost fotografiate si filmate apoi trimise la universitatea din Utah. Dar, nimeni nu a cunoscut rezultatele datarii. Se stie ca seful lucrarilor, Lin Ottinger, a recuperat osemintele lasate negligent, dintr-un motiv necunoscut de Marwitt. 
Amprente misterioase. Nicio teorie nu poate fi considerata viabila daca nu se bazeaza pe probe solide. Printre anomaliile din lumea in care traim, amprentele si fosilele stranii ne obliga de a revedea cele mai solide convingeri ale noatre. Printre aceste urme si aceste schelete incredibile, unele descoperiri nu pot fi respinse. 
Amprentele trecutului. Amprente de 270 milioane de ani. Pe o placa de calca, de pe malul vestic al raului Mississippi la Saint Louis, in 1817, George Rappe a gasit amprente stranii. Ele masurau 266 milimetri lungime, 101 milimetri latime. Aceste amprente au fost studiate de etnologul Henry R. Schoolcraft care a facut urmatorul raport in 1822 : “Degetele de la picioare erau foarte departate si amprenta piciorului se afunda asa cum se vede la oamenii obisnuiti de a face marsuri lungi fara incaltaminte. Amprentele sunt de o mare precizie. Ele arata detaliile musculaturii si umflaturile calcaiului si degetelor. Toate indiciile conduc la concluzia ca aceste amprente dateaza din epoca in care solul era destul de mobil pentru a le conserva prin presiune si ca ele sunt autentice”. Dupa datare, acest calcar ar fi trebuit sa se intaresca acum aproximativ 270 de miloane de ani. 
1880: amprente in Carbonifer In muntii Cumberland (Kentucky), o pista de carute a scos la lumina zilei un strat de gresie din Carbonifer. Acest strat, vechi de 300 de milioane de ani, a revelat o serie de amprente : amprente de urs, amprentele unui animal apropiat de un cal mare si amprente de picioare de oameni. Degetele lor erau net marcate. Aceste urme au fost studiate de profesorul J.F.Brown, de la Colegiul Berea. 
1938: zece amprente de picioare, Dr. Wilbur Burroughs, de la facultatea de geologie a Colegiului Berea, a anuntat in 1938 descoperirea a zece amprente de picioare umanoide, intr-o gresie carbonifera de la Rockcastle. Picioarele masurau 240 de milimetri in lungime si 152 milimetri in latime. Marimea pasilor era de 45 cm. Nu a gasit nicio urma de coada sau de membre anterioare. Microfotografia si infrarosiile nu au aratat nicio urma de fasonare artificiala. Numaratoarea microscopica a grauntelor de nisip a indicat o compresie a solului sub amprente. Asta indica, fara contestare, ca a avut loc o presiune a unui picior uman, imposibil de reprodus prin sculptura. Roca care purta amprentele a fost estimata la 250 de miloane de ani. Din nefericire, aceasta roca a fost distrusa. 
1968: cea mai veche amprenta din lume, un colectionar amator de fosile a descoperit in 1968 amprenta unui picior incaltat cu o sandala care zdrobea un trilobit. Daca aceasta amprenta este ceea ce pare a fi, ea ar data de 300-600 milioane de ani. Amprenta a fost descoperita la Antilope Spring (Utah, S.U.A.). Sandala care zdrobeste un trilobit masoara 262 milimetri in lungime si 77 in latime. Calcaiul este putin mai uzat decat talpa. La 20 iulie 1968, dr. Clifford Burdick, geolog la Tucson, a acceptat de a veni pe sit. El a descoperit la randul sau, intr-un strat de sist, amprenta unui picior de copil. El a aratat aceasta amprenta la doi geologi si la un paleontolog. Unul dintre geologi a admis ca ea a parea a fi cea a unui fiinite umane, dar paleontologul a respins descoperirea. Niciun om de stiinta nu a acceptat de a studia aceasta amprenta. 
1971: amprenta unei fiinta umane parand a fugi de o eruptie vulcanica in directia fluviului Gediz, a fost descoperita in cenusa vulcanica in 1771 in Turcia. Institutul de cercetare mineralologica din Ankara, a evaluat varsta cenusei la 250.000 de ani. Laboratorul medico-legal din Suedia a declarat amprenta de origine umana. Nimeni nu stie insa carui tip de umanoid apartine aceasta amprenta. 1976 : urme de picior si de dinozauri Se pot observa pe fundul raului Paluxy (Texas, S.U.A.) urme de dinozauri. Autenticitatea acestor urme de-a lungul raului nu a fost contestata. Geologul Jack Walper a masurat urma dintre amprente. El estimeaza ca aceasta a fost lasata de un dinozaur biped. In acelasi timp, acolo unde paleontologii nu mai sunt de acord, este ca aceste urme sunt insotite de amprente umane. Se stie ca a fost dezvaluita o frauda. Mai multe persoane din regiune au declarat ca au sculptat amprente umane pentru a le vinde turistilor in timpul crizei din 1930. Totusi, ei au declarat ca au realizat aceste copii plecand de la originale. In 1976, Jack Walper si Jon Grun au explorat fundul acestui lac. Cu ajutorul unor diguri si pompe, ei au scos la suprafata amprente de dinozauri si de picioare umane. Ceea ce surprinde este ca amprentele erau scufundate . Ar fi trebuit deci de a lucra sub apa pentru a realiza amprentele false. Dupa observatiile lor, toate urmele prezentau pe conturul lor o perna insemnand ca corespunde presiunii unui picior, care se afunda in mal. Amprentele masoara in medie 455 milimetri in lungime si 125-175 milimetri in latime. 
1931-1981: amprente gigantice, in 1931, s-au descoperit amprente apartinand oamenilor in New-Mexico. In anul urmator, patru cercetatori care au studiat urmele au descoperit 13 amprente. In pofida marimii lor mari, le-au atribuit unei origini umane. De forma ovala, ele masurau 40-55 centimetri in lugime si 20-27 centimetri in latime. Pe acest sit s-a revenit in 1972, 1974 si 1981. S-au descoperit noi amprente in muntii San Andres. Nu este nicio indoiala asupra provenientii lor umana. Urmele au fost protejate in vederea cercetarilor viitoare. Teorie privind formarea amprentelor inexplicabile Dr. William Greely Burraughs, de la Colegiul Berea (Kentucky), a emis urmatoarea ipoteza: Daca o depresiune se formeaza intr-o roca purtatoare de fosile, ea se poate umple timp de mult timp cu sedimente. Aceste sedimente devin materialul in care se fosilizeaza amprenta unui picior. Aceasta faza secunda de fosilizare fiind incheiata, roca de formatie recenta poate sa apara din soclul vechi. Noile fosile par deci contemporane primelor. O obiectie majora la aceasta teorie Fosilele anormale se intalnesc la jonctiunea stratelor sedimentare insa si in adancimea rocii care nu arata niciun semn de formare discontinua. Studiul straturilor nu arata nicio discordanta in majoritatea cazurilor. Principiul de baza al stratigrafiei este ca straturile cele mai tinere se depun pe cele mai vechi. Aceasta ordine poate fi uneori bulversata. De exemplu, deriva continentelor sau formarea muntilor creand cateodata rasturnari ale straturilor. O discordanta este deci o veche suprafata de eroziune care este situata intre doua straturi ca urmare a unui fenomen neasteptat. Dar aceste discordante complica enorm seria straturilor si deci reconstituirea istoriei Terrei. In cazul amprentelor noastre stranii, nu a fost observat niciun fenomen de acest gen. 

www.enigme.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu